Pandemia a schimbat perspective și a dus la numeroase transformări. Cum arată companiile după un an de pandemie? Cum trebuie să se adapteze organizațiile și care sunt tendințele în următoarea perioadă? Dar, mai ales, cui aparține responsabilitatea pentru succes? Mai multe detalii despre toate acestea ne-a povestit Doru Șupeală, managing director Scoala SPOR, într-un interviu Vision12.

Parcursul activităților, așa cum îl știam noi, a luat în ultimul an o turnură de 180 de grade. Viața socială și traiectoria profesională au suferit schimbări drastice, iar adaptarea a fost cuvântul cheia în întregul proces. Munca de acasă a devenit o constantă în 2020: „este o modalitate prin care munca în organizații va continua de aici înainte, desigur, cu restricțiile de rigoare”, a precizat Doru Șupeală.

Ca orice schimbare, noile strategii din companii au venit cu avantaje și dezavantaje. „Un lucru bun pe care l-a adus pandemia a fost că a forțat organizațiile să se schimbe, să se reformeze. Un alt lucru bun care cred că a venit odată cu asta e că a suferit enorm micromanagementul, despre eu sper să dispară cu totul – managerii aceia care voiau să vadă cei 50 de angajați sub ochii lor și să îi biciuiască cu privirea și cu vorbele să muncească”, a explicat Doru Șupeală.

Oamenii au înțeles că pot lucra autonom, independent și că pot să își organizeze singuri programul. „Au câștigat un pic de libertate în muncă. În unele domenii cum este IT-ul acest lucru exista deja, dar în multe alte sectoare nu exista flexibilitatea aceasta. La fel, cred că oamenii au înțeles că rezultatele sunt cele care contează, nu numărul de ore”, a mai subliniat Doru.

Dincolo de lucrurile bune pe care le putem  “culege” din ultimul an, noile modalități în care se lucrează au venit și cu o listă de puncte slabe. Unii angajați au fost supraîncărcați, iar transferul întregii activități în mediul online a fost, uneori, copleșitoare.

“S-a produs o abuzare a energiei oamenilor. Suntem expuși 8-10 ore pe zi la instrumentele electronice, suntem online non stop și lucrul acesta a dus la afecțiuni de sănătate destul de puternice. Dincolo de cele psihologice care vin din frica de virus, izolare, lipsta de contact social, de diversitate în petrecerea unei zile. Eu încerc să le explic managerilor că înainte oamenii petreceau momente importante sociale în ședințe – vedeai oameni, discutai cu ei – ceea ce astăzi s-a mutat în mediul online, iar expunerea la ecran este dublă. Iar lipsa drumului spre birou și lipsa micilor pauza sunt lucruri câștigate de către organizații și nu de către oameni. Adică timpul efectiv lucrat este mai mare, ceea ce se vede și în performanțe – imediat au apărut și statisticilecă suntem mai performanți de la distanță, dar cu ce beneficii și cu ce efecte negative? Aceste lucruri trebuie să se reglementeze”, a precizat Doru Șupeală .

Ce soluții au găsit managerii? „Am văzut multe soluții inovative. Unele companii au început să investească în spații de așa zis birou sau birou temporar, în apropiere de locuințele oamenilor. Apar așa zise hub-uri sau micro hub-uri create de companii sau de intermediari care le închiriază. Sunt spații în care angajații pot să lucreze în liniște, în condiții similare cu cele de la birou, dar adaptate pandemiei – spații mici, unde intră doar câteva persoane. Cu siguranță în viitor vom vedea o reformă a modului în care sunt gândite birourile și a modului în care sunt administrate aceste resurse. Toate companiile și-au dat seama că aveau spații mult prea generoase acum”, a eplicat specialistul.

Ce rămâne de făcut și ce anume ar trebui să ducem mai departe odată ce revenim la normal? Situațiile problematice trebuie rezolvate, iar oportunitățile exploatate la maximum. “Cu siguranță programul flexibil și munca din orice locație. Oamenilor trebuie să le dai autonomie și să îi lași să își organizeze singuri munca. Un alt lucru unde e mult de analizat și învățat este modul în care măsurăm performanța și succesul”.

Până de curând, în anumite companii, performanța era măsurată în baza unor… iluzii. Și nu a unor instrumente exacte și eficiente, crede Doru Șupeală: „Pentru că în foarte multe cazuri, anterior, dacă vedeam că omul vine și muncește 8 ore… presupuneam că e performant 8 ore. Dar nu existau instrumente sau metode de a măsura obiectiv și corect performanța fiecăruia. Aici trebuie să apară o mulțime de metode și instrumente pe care companiile trebuie să de definească împreună cu specialiștii lor.”

Comunicarea este unul dintre elementele de bază în orice organizație. Și acest proces a suferit schimbări din 2020 încoace, iar noile metode folosite de manageri nu au fost de fiecare dat[ cele mai fericite. „Modul în care se comunică s-a schimbat enorm: am văzut o comunicare sincronă extrem de intensă, s-au deschis niște canale pe care primești continuu mesaje, fără vreo ordine pentru că oamenii aceia nu văd ce faci în acel moment și asta îți afectează productivitatea și nu te lasă să lucrezi. De aceea, mulți manageri trebuie să înțeleagă căe nevoie să se îndrepte spre o comunicare asincronă, unde oamenii au câteva ore pe zi în care să își vadă de treabă și să nu fie întrerupți cu întrebări”, a explicat Doru Șupeală.

Un alt „secret” al unei organizații de succes e ca pentru fiecare rol să existe o dublură, cineva care să poată îndeplini aceleași task-uri. Astfel încât în momentul în care lipsește un angajat sau chiar managerul, să poate fi înlocuit. Planficarea muncii și a task-urilor e, de asemenea, extrem de importantă.

Cum a arătat piața muncii în 2020 și cum s-a transformat în 2021? „Foarte mulți oameni s-au temut în ultimul an de instabilitate, de riscul de a ieși în piața muncii fără succes sau de incapacitatea de a se adapta la un nou loc de muncă în contextul lucrului online. Au ales să rămână la job-ul pe care îl aveau și să anuleze orice fel de intenție de a își schimba angajatorul.  E cumva firesc într-o situație de criză și foarte mulți oameni au rămas în organizațiile în care erau, chiar dacă erau nefericiți acolo. Între timp, piața s-a deblocat, iar din statistici vedem că numărul locurilor de muncă disponibile e cel puțin dublu”, a mai explicat Doru Șupeală.